Împliniri sub semnul adevărului

Gândindu-ne la cele realizate până acum de Vasile Bahnaru pe baricadele luptei pentru limbă, care mai continuă şi acuma, ne  vin în minte spusele lui Vasile Conta, conform cărora „fiecare adevăr are timpul său în viaţa omenirii sau a unei naţiuni; el nu poate fi conceput decât în momentul în care este introdus, provocat, necesitat de vârstă şi de mediu”.

Raportată la cel pe care-l sărbătorim, această afirmaţie aforistică a filosofului nostru îşi dovedeşte absoluta  justeţe, într-un spaţiu care a fost înstrăinat şi în care neadevărul a stat la temelia politicii de stat de ştergere a identităţii, de ceea ce numim „mankurtizare” (în termenii lui Cinghis Aitmatov).

Vasile Bahnaru are conştiinţa faptului că adevărul trebuia spus în momentul istoric al redeşteptării noastre naţionale. E vorba, în primul rând, privind adevărul despre limba pe care o vorbim, care rosteşte esenţial fiinţa noastră, care a fost ctitorită cel mai bine de Eminescu. Şi ca să-l mai spună încă o dată, atunci când  „l-a provocat” şi „l-a necesitat” mediul, a apelat la marele poet, reamintindu-ne de definiţiile lui magistrale (este casa fiinţei noastre, este măsurariul civilizaţiei unui neam, este stăpâna noastră, şi nu noi stăpânii ei) şi de preocupările lui lingvistice.

Şi dacă e să ne referim şi la un alt filosof din antichitate, Democrit, care ne sfătuia că „eşti dator să spui adevărul, nu să vorbeşti mult”, Vasile Bahnaru s-a dovedit a fi şi omul faptei (nu al vorbei), propunând soluţii concrete, punând  la cale ediţii, conferinţe cu participări internaţionale, scriind el însuşi cărţi cu aspect teoretic sau practic, atenţionându-ne asupra situaţiei de fapt a limbii, iar – mai nou– contribuind la reactivarea legală a funcţiilor Centrului de Terminologie. Ne-ar plăcea să-l vedem şi de acum înainte spunând adevărul necesitat şi de „o vârstă seniorală la timpul lui”.

Acad. Mihai Cimpoi

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *