Premieră în Moldova! Două femei de etnie romă au fost alese consilieri locali

În 2015, în premieră, două femei de etnie romă au fost alese în localităţile lor în calitate de consilieri locali. Despre acest lucru s-a vorbit ieri în cadrul unei conferinţe naţionale, organizate de Biroul Relaţii Interetnice şi UNICEF Moldova, la care a fost evaluat planul de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015. Tot aici, un grup de experţi a prezentat proiectul planului de acţiuni în acest domeniu pentru perioada 2016-2020.

Solicitată de agenţie, directorul general al Biroului Relaţii Interetnice, Lilia Bolocan, a menţionat că în ultimii ani în raioanele ţării au fost organizate mai multe acţiuni ce ţin de incluziunea socială a romilor.

Potrivit sursei citate, obiectivele principale ale planului respectiv au fost următoarele: asigurarea efectivă a accesului persoanelor de etnie romă la servicii de educaţie, asistenţă medicală, încadrare în cîmpul muncii, la condiţii mai bune de locuit, soluţionarea problemelor de documentare cu acte de identitate a populaţiei de etnie romă, prin promovarea la scară naţională a serviciului de mediatori comunitari.

„O mare problemă o constituie şcolarizarea copiilor de etnie romă. De obicei, aceştia frecventează şcoala doar în ciclul primar, cînd sînt alimentaţi gratuit. Puţini dintre copiii romilor absolvă gimnaziul sau liceul. Şi mai mică este cifra celor care au studii superioare. În acelaşi timp, romii, în special femeile de etnie romă, rar de tot participă la procesul decizional. În premieră, în 2015, cu suportul ONG-urilor rome şi a donatorilor străini, două femei de etnie romă au fost alese în localităţile lor în calitate de consilieri locali. Este greu de efectuat documentarea populaţiei de etnie romă, deoarece mulţi cetăţeni nu dispun de actele de identitate ale părinţilor, şi, la rîndul lor, ei nu le perfectează pe cele ale copiilor”, a subliniat Lilia Bolocan.

La rîndul său, preşedintele Centrului naţional al romilor, Nicolae Radiţa, a afirmat că un lucru îmbucurător este faptul că în 2014 a fost instituită funcţia de mediator comunitar. Pentru a ocupa această funcţie, mai multe persoane au fost instruite de către organizaţiile internaţionale prin intermediul ONG-urilor rome. De asemenea, a fost elaborată fişa de post şi Ghidul metodologic, ultima acţiune fiind implementată cu suportul Consiliului Europei şi a Fundaţiei Pestalozzi.

„Mediatorul comunitar a devenit principalul intermediar dintre comunitatea romă şi autorităţi, precum şi instituţiile publice locale, în condiţiile marginalizării acestei comunităţi. Anume mediatorul comunitar a încurajat şi redirecţionat comunitatea romă să acceseze serviciile sociale, medicale, fiind persoana de încredere a fiecărei persoane de etnie romă. Copiii sînt supravegheaţi să frecventeze şcoala cu regularitate, mediatorii covingînd părinţii să-şi trimită copiii la învăţătură, pentru a le asigura un viitor mai bun”, a accentuat Nicolae Radiţa.

În pofida acestui fapt, a constatat expertul, din ianuarie 2015, odată cu intrarea în vigoare a Legii descentralizării, care prevede salarizarea mediatorului de către APL-uri, mai mulţi mediatori nu au fost salarizaţi sau au primit doar jumătate de leafă, fapt care distruge sistemul respectiv, creat atît de anevoios de-a lungul anilor. Astfel, în ultimul timp numărul mediatorilor s-a redus de la 48 la 15 persoane.

Conform recensămîntului populaţiei din 2004, pe teritoriul R. Moldova locuiesc 12.271 de persoane de etnie romă, reprezentînd 0,4% din totalul populaţiei. Totodată, la 19 septembrie 2013, în Registrul de Stat al Populaţiei erau înregistraţi 14 474 de romi.

moldpres.md

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *