Record! În 2015 R. Moldova a avut 5 premieri

Pe parcursul anului 2015, în Republica Moldova au fost mai multe evenimente politice. În această perioadă, Moldova a avut cinci premieri, dintre care trei interimari. Timp de un an, partidele pro-europene au încercat în repetate rânduri să creeze o majoritate parlamentară. Aproape două luni, politicienii au negociat în vederea desemnării unui premier, iar actualul candidat la funcţia de premier, propus de preşedintele ţării, nu este pe placul tuturor partidelor. Despre cum au derulat evenimentele politice pe parcursul anului, relatează Radio Moldova Actualităţi.

În urma alegerilor din 30 noiembrie 2014, cinci concurenţi electorali: PSRM, PLDM, PCRM, PDM și PL au depăşit pragul electoral, urmând să fie reprezentaţi în Parlamentul din legislatura a XX-a. Cel mai multe mandate au fost câștigate de pro-europeni, iar după mai multe negocieri, cele trei formațiuni PLDM, PD și PL, nu au ajuns la un numitor comun pentru a crea o alianță. Astfel, la 12 februarie curent, Guvernul Iurie Leancă nu a fost acceptat pentru un nou mandat, acesta nu a câștigat vot de încredere în Legislativ.

Pe 18 februarie 2015 liberal-democrații și democrații, împreună cu fracțiunea comuniștilor au învestit un Guvern minoritar, în frunte cu Chiril Gaburici. Noul cabinet de miniștri era compus din liberal-democrați și democrați. De la tribuna Parlamentului Chiril Gaburici promitea păstrarea cursului european al Republicii Moldova și consolidarea statului de drept.

Cabinetul de miniștri în frunte cu Chiril Gaburici nu a stat mult la cârma țării. La mijlocul lunii iunie Gaburici și-a depus demisia, iar până la finele lunii iulie vicepremierul Natalia Gherman a asigurat interimatul funcției.

După alegerile locale generale, PLDM, PD Și PL au revenit la o nouă rundă de negocieri. Pe data de 27 iulie cele trei formațiuni au semnat Acordul de constituire al Alianței pentru Integrare Europeană 3. Ulterior, la 30 iulie, în baza acestui acord a fost votat și învestit un nou Guvern condus de liberal-democratul Valeriu Streleț.

La 29 octombrie, în urma unei moțiuni de cenzură, Guvernul Streleț a fost demis, iar interimatul până în prezent este asigurat de liberalul Gheorghe Brega.

Un alt eveniment politic care a marcat acest an este ridicarea imunității parlamentare a deputatului liberal democrat Vlad Filat și arestarea acestuia la 15 octombrie, după un autodenunț a lui Ilan Shor precum că ar fi implicat în fraudarea băncilor.

Instabilitatea politică a scos oamenii în stradă. Din primăvara acestui an, Platforma Civică „Demnitate și Adevăr” a organizat proteste antiguvernamentale. La fel, proteste au fost organizate de PSRM și PN.

Odată cu demiterea Guvernului Streleț, PLDM a refuzat să participe la negocieri cu PD și PL, în vederea creării unei majorități parlamentare și a unui nou Guvern comun. Într-un final, liberal-democrații au acceptat să se așeze la masa de negocieri, dar au venit cu mai multe condiții, cum ar fi alegerea șefului statului cu vot direct, demisia președintelui Parlamentului și învestirea unui Guvern neafiliat politic. După mai multe runde de negocieri părțile nu au ajuns la un numitor comun. Partidul Democrat a insistat pentru a propune candidatul la funcția de premier, motivând că are cele mai multe mandate în Parlament, propunerea însă nu a fost acceptată de PLDM. Astfel, după mai multe consultări ale șefului statului cu fracțiunile parlamentare, Nicolae Timofti a luat decizia de a-l desemna pe Ion Sturza candidat pentru funcția de premier. Decretul a fost semnat pe data de 21 decembrie.

La o zi după ce Ion Sturza a fost desemnat la funcția de premier, el a început consultările cu fracțiunile parlamentare, societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic. Iar dacă PLDM, PL și Grupul Leancă au acceptat invitația la dialog, atunci PDM, PSRM și PCRM au refuzat să se întâlnească cu Ion Sturza. Cu toate acestea, după o întrevedere cu președintele Legislativului, Andrian Candu, Sturza a anunțat ca va prezenta deputaților programul de guvernare și echipa de miniștri pe data de 2 ianuarie, iar pe 4 ianuarie va cere votul de încredere în Parlament.

trm.md

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *