Inițiativa „monstruoasei coaliții„, respinsă de Curtea Constituțională

Inițiativa PLDM și PSRM de revizuire a Constituției privind alegerea și demiterea Președintelui de către cetățeni nu a primit aviz pozitiv din partea Curții Constituționale.

La originea cauzei se află sesizarea comună a unui grup de 37 de deputaţi reprezentând fracțiunile parlamentare ale PLDM și PSRM, depusă la Curtea Constituţională la 17 februarie 2016, prin care se solicită avizarea iniţiativei de revizuire a articolelor 78, 85 alineatul (4) şi 89 din Constituţie.

În esenţă, prin proiectul de lege se propune revenirea la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Se propune înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. De asemenea, deputații cer revenirea la instituţia demiterii din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Astfel, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova se va produce în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei, constatate de către Curtea Constituțională sau Curtea Supremă de Justiție. Propunerea de demitere din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova, inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și susţinută de majoritatea deputaţilor, va fi obligatoriu urmată de un referendum, prin intermediul căruia cetăţenii Republicii Moldova se vor pronunţa pe marginea demiterii Preşedintelui. Propunerea vizează înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.

Curtea a reținut că demiterea din funcţie pentru „fapte grave de încălcare a Constituţiei” este în sine criticabilă, deoarece este o sursă de confuzie şi ambiguităţi, atât privind conţinutul unor astfel de „încălcări” ale Constituţiei, precum şi sub aspectul procedurii şi autorităţii cu competenţa de constatare, precum şi a efectelor unor astfel de constatări.

Curtea a constatat că această prevedere consacră o confuzie între răspunderea juridică penală şi răspunderea politică a Preşedintelui.

Mai mult, modificarea adusă articolului 89 din Constituţie atribuie Curții Supreme de Justiție competența de constatare a săvârşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, contrar dispozițiilor articolului 135 alin. (1) lit. f) din Constituție care consacră competența exclusivă a Curții Constituționale de a constata circumstanţele care justifică demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, în calitatea sa de unică autoritate de jurisdicţie constituţională și garant al Constituției.

Astfel, Curtea a constatat că această modificare este neconstituţională, întrucât încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituţie.

În acest context, Curtea a subliniat faptul că una din sarcinile fundamentale ale unei curți constituționale constă în securizarea ordinii normative născută din Constituţie. În acest sens, avizele Curții Constituționale privind inițiativele de modificare a Constituției au ca scop protejarea valorilor fundamentale ale Constituției de practicile abuzive ale actorilor politici, sociali sau instituţionali. Prin urmare, după avizarea de către Curtea Constituţională, nu se admit intervenții în textul proiectului legii de revizuire a Constituţiei, iar ignorarea sau depășirea acestora conduc la nulitatea modificărilor astfel operate.

Pentru aceste motive, Curtea a conchis că propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului, ţinând cont de statuările Curţii Constituţionale expuse în partea descriptivă a avizului.

Adițional, Curtea a reiterat faptul că un proiect de revizuire a Constituitei trebuie să vizeze nu numai modalitatea de alegere şi demitere a Preşedintelui ţării, ci să răspundă unor probleme-cheie, printre care: să facă o alegere clară pentru un sistem de guvernământ; să clarifice prerogativele preşedintelui şi, respectiv, ale premierului şi parlamentului; să introducă, printre principiile fondatoare ale sistemului constituţional al Republicii Moldova, principiul respectului reciproc şi al cooperării loiale între puterile statului prevăzute în Constituţie.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curte vor fi prezentate în cuprinsul Avizului, care se va publica în Monitorul Oficial.

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a constatat că, deşi este prezentată de subiectul autorizat de articolul 141 alin.(1) lit.b) din Constituție, propunerea legislativă de modificare a Constituției încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituţie, întrucât este neconstituţională modificarea adusă articolului 89 din Constituţie, referitor la atribuirea Curţii Supreme de Justiţie a competenţei de constatare a săvârşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituţiei.

Curtea a conchis că propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului, ţinând cont de statuările Curţii Constituţionale expuse în partea descriptivă a avizului.

Avizul Curţii este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

radiochisinau.md

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *